theea
Cica s-a luptat cu flacarile pe punte si a scapat de la furtuna un vapor mamut. Cam asta aflam din Proiect de presedinte, ep 1 de la realitatea. Primul presedinte cu chelie... wtf?
Etichete: 0 comentarii | edit post
theea
:))..da, un virus si-a si gasit loc pe Twitter, celebra retea de socializare. Cica Net-Worm.JS.Twettir a inceput sa se "propage"(asa scrie intr-un comunicat) pe Twitter pe 11 aprilie.

"Viermele a folosit vulnerabilităţi ale site-ului, care i-au oferit posibilitatea să iniţieze atacuri de tip cross-site scripting (XSS) şi să modifice conturile utilizatorilor folosind cod JavaScript. Conturile s-au infectat dacă utilizatorii au vizitat o pagină Twitter modificată sau dacă au accesat link-uri pe care le credeau mesaje Twitter de la prietenii lor. Diferite versiuni ale viermelui au circulat pe Twitter în zilele care au urmat, determinând un val semnificativ de infecţii. Conform administratorilor site-ului, toate problemele de securitate au fost rezolvate şi nu există dovezi care să ateste faptul că parole, numere de telefon sau alte date confidenţiale au fost furate în timpul atacului", au explicat repede cei de la Kaspersky.


the end...
theea
Etichete: 0 comentarii | edit post
theea
Ieri...pe la facultate...am ajuns sa discutam despre faptul ca a noastra comunicare a ajuns sa fie intermediata de mai multe "ecrane" (telefon si computer). Am ajuns sa spunem "Ne vedem pe mess", iar scrisorile pe care le asteptai cu mare drag au fost inlocuite de cele virtuale, cat se poate de impersoanale. Nu mai stim sa interactionam. Tin sa mentionez ca aceasta discutie a pornit de la vizionarea unui interviu luat de catre Gabriel Liiceanu lui Eugen Ionesco, cu 4 ani inainte de moartea acestuia. Un mare om care si-a dat seama la 80 de ani ca nu stie.

De aici, am ajuns la problema autenticitatii. Cat de autentici suntem? Ce mai ramane din noi in momentul in care ne acundem in spatele unor obiecte?

Nu putem renunta la aceste tehnologii pentru ca suntem prinsi in aceasta evolutie. Nociva sau nu? Insa, paradoxul este ca in ciuda faptului ca aceste lucruri au fost create pentru a ne ajuta si a ne face sa rezolvam problemele cat mai repede, avem din ce in ce mai putin timp liber. Avem din ce in ce mai putin timp liber sa ne bucuram de o plimbare prin parc, de o carte citita inainte de culcare sau de primavara.

Apropos de timp, coincindenta face ca, in timp ce imi rasfoiam ziarele de dimineata, sa-l citesc pe Tudor Octavian care spune cam asa: "Apoi, timpul chel­tuit cu activităţile mărunte, unele obligatorii, altele de umplutură. Adunând tot ce trebuia socotit la inves­tiţii şi pier­deri planificate, rezulta un mare nimic la profit. Asta chiar era pe atunci viaţa mea, un continuu consum şi nici o concluzie, nici un câştig care să justifice pierderea de vreme, nimic care să-mi spună că au meritat zbaterea, foamea, visarea." Acum, statul trebuie amendat pentru furtul timpului. Oare?
Etichete: 0 comentarii | edit post
theea
Romania Libera are astazi deschidere de ziar un interviu al unui fost ofiter de securitate care povesteste cum ascultau ei pe la colturi. Am aflat niste lucruri pe care eu le consider interesante. Cica baietii astia veneau cu pictori specializati in a da patina de vechi peretilor pe care ii spargeau pentru a monta aparatura de ascultare. Mai povesteste Maiorul Marian R cum, intr-o zi, au dat peste o pisica in casa unde aveau de lucru, iar animalul a zbughit-o la fuga. Sa vezi atunci cum fugeau vreo 3 ofiteri sa prinda, citez, "potaia".

mai multe detalii pe site-ul publicatiei
Etichete: 0 comentarii | edit post
theea

theea

M-am hotarat sa fac o tura a cinematografelor de bulevard, adica alea pe care nu le gasesti in mall-uri si care mai supravietuiesc cu greu. Am scris mai multe despre situatia lor cand am povestit despre ultima pelicula a lui Daneliuc.

Astfel, vineri am plecat spre Cinemateca, mai exact spre sala Union. M-am uitat sa vad ce as putea gusta intr-o vineri seara si... dintre "Operatiunea Valkyrie" de la Union si "Transfer de captivi" de la Corso, am preferat filmul cu Tom Cruise.

Desi ramasesem uimita de numarul "mare" de spectatori ce au trecut pragul cinematografului Corso la cele doua vizite ale mele din ultima perioada, la Union am simtit ca am avut sala doar pentru mine..bine, si persoana care ma insotea... Am fost in total patru persoane, noi jos si la balcon un cuplu pe la 40 de ani... :)

Recunosc ca nu mai vizionasem un film in aceasta sala pana acum si nu stiam la ce sa ma astept... M-a deranjat ca puteam asculta cum liftul din apropierea plimba locatari si fiecare fsss al celor doua chestii menite sa inmiresmeze locul (nu mai stiu cum se numesc)...

Despre film...in afara faptului ca mi se pare fumat subiectul aka Hitler, a fost interesant. Tom Cruise a reusit sa-si pastreze statutul de actor bun, dincolo de cine o fi el ca om. Pelicula a reusit sa ma tina cu sufletul la gura (desi mi-a cam distras atentia microfonul care pare un personaj omniprezent; nu inteleg ce fac baietii la montaj...).


In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, colonelul german Claus von Stauffenberg (Tom Cruise) este ranit in Africa si intoarce in tara. Nemultumit de abuzurile nazistilor, Stauffenberg se alatura Rezistentei si accepta sa conduca Operatiunea Valkyrie, al carei scop era asasinarea lui Adolf Hitler si inlocuirea acestuia cu un guvern mai liberal. Colonelul isi ia sarcina de a introduce el insusi in biroul lui Hitler valiza in care fusese asezata o bomba cu ceas.
Etichete: 0 comentarii | edit post
theea

mi-a spus cineva odata: "De acum, o sa fii una dintre persoanele alea cu care ma intalnesc pe strada si pe care le cunosc." Ce pot sa zic, si atunci mi-a sunat extrem de ciudat si mi-a dat un sentiment oribil. Pana la urma, cam asta ajungem sa fim pentru multi dintre cei pe care ii cunoastem. Din prieteni, uneori la catarama, ne transformam in simple fete cunoscute intalnite la colt de strada. Doi straini legati de cateva amintiri comune.

Omul are o mare problema. Se cam pricepe el la vorbe, da' mai putin la fapte. Stim sa zicem, sa promitem marea cu sarea. Cand ne este aruncat in fata adevarul: "Stai linistit\a, o sa ma uiti." "Nuuuu! cine, eu?" si intoarcem spatele enervati de cele auzite.

Timpul trece, ne intalnim intamplator la sfarsit de primavara. Dupa o discutie de complezenta, totul se incheie cu: "-Vorbim, poate ne vedem si noi." "-Da, uite vineri sau sambata". "-Vineri nu pot, lucrez si o sa fiu obosit/a, dar sambata e perfect. Vorbim la telefon" Tu nu suni, el/ea nu suna si sambata nu mai vine.

Ti-am spus eu ca o sa fiu doar una dintre persoanele alea cu care te intalnesti pe strada si pe care o cunosti!
foto: Theodora Stoica
theea

Intr-o seara, butonam telecomanda si am dat peste filmul "Strazile din Rio" ("Show de Bola"), care era difuzat de TVR 1. Tin sa mentionez ca pe mine ma incanta TVR 1 in materie de filme, de cele mai multe ori mai arunc un ochi peste programul lor. Filmul a inceput in jur de ora 24.00, din cate imi aduc aminte. Totusi, m-a tinut in fata televizorului pana la sfarsit, desi trebuia sa ma trezesc devreme a doua zi. Ce pot sa zic, mi-a cam placut.

Regia: Alexander Pickl
Sinopsis: Un copil sarman, dintr-o favela (ghetou brazilian), locul unde lumea e dominata de gangsteri, are o singura, mare dorinta. Cu o vointa de fier, el vrea sa devina un mare jucator de fotbal. (cam asta scris cinemagia)
Etichete: 1 comentarii | edit post
theea







theea
"PLIMBARI GRATIS CU LIMUZINA PENTRU PENSIONARI DIN CONSTANTA

IN DATA 23.04.2009 FIRMA STAR LIMOS OFERA PENSIONARILOR AFLATI LA CAMINUL DE VARSTNICI DIN CONSTANTA PLIMBARI GRATIS CU LIMUZINELE FIRMEI STAR LIMOS , 2 LIMUZINE DE LUX DOTAE CU BAR ,TV,DVD CU CARE SAU PLIMBAT VEDETE NATIONALE SI INTERNATIONALE VOR FII LA DISPOZITIA A PESTE 40 DE PENSIONARI AFLATI LA CAMINUL DE VARSTNICI DIN ORASUL CONSTANTA!!!23.04.2009 ORA 13 STR.UNIRII CONSTANTA CAMINUL DE VARSTNICI CONSTANTA"

mda..cam asa suna un comunicat al firmei Star Limos. Textul a fost preluat integral (cu tot cu greseli). Chiar nu stiu ce as putea sa zic eu, cred ca au spus ei destul..
theea
In afara de titluri, sunt putine articole pe care le citesc. Insa, aproape zilnic imi face placere sa citesc editorialul lui Tudor Octavian din Jurnalul National. Domnul este un batranel (si o spun cu simpatie) trecut prin viata si inca prins in deceniul trecut. Am avut ocazia sa am si o convorbire telefonica cu el pe vremea in care lucram la "ziar" si am ramas uimita ca nu foloseste emailul. Si mi-a placut asta. Mi-a mai placut ca l-am vazut circuland cu autobuzul, ca este extrem de amabil si, desi net superior jurnalistilor in general, le intelege meseria. Si... de dragul lor incearca sa le raspunda la orice intrebari (prietenii stiu de ce).

simt nevoia sa scriu despre editorialul sau de astazi, articol ce poarta numele "Doua zile pierdute". Intai sa incep cu opinia mea despre timpul pierdut si disperarea cu care incercam uneori sa fac orice doar de dragul de a nu sta. Nu de putine ori anumite iesiri, ca aceasta imi era cea mai la indemana optiune, erau extrem de plictisitoare. Astfel, incercam sa ma conving ca si statul in patura si uitatul la un film bun nu inseamna timp pierdut. Evident, de multe ori uit ca sa ma simt bine e mult mai important decat sa ma rad la o bere cu niste oameni banali.

Acest lucru se aplica si la modul in care reusesti sa te multumesti cu ceea ce ai. Mai precis, sa reusesti sa apreciezi lucrurile si oamenii de langa tine si sa nu te uiti mereu dupa capra vecinului care e mai grasa. Poate e ea mai grasa, dar a ta da mai putin lapte, dar mult mai bun.

In fine..am deviat putin de la subiect. "Am pierdut două zile fără nici un folos, nici sufletesc, nici bănesc, dar pentru prima oară în viaţă mi-am pus în gând să le recuperez cumva, să dau ceasul înapoi şi să mai trăiesc o dată timpul pierdut. Pierdut cam în felul în care se pierd nişte bani într-o afacere şi îi scoţi întreit din alta", cam asa isi incepe editorialul Tudor Octavian.

Pentru a evidentia ce vrea nenea sa ne spuna o sa pun cateva pasaje, mi se pare mai elocvent asa... "Totuşi, cum poate fi recuperat un timp consumat prosteşte? Un prim câştig pentru timpul pe care-l mai ai de trăit e să nu repeţi greşeala. Dac-ai fost prost o dată, e ca să nu fii la fel de prost şi a doua oară. [...]

În copilărie mă duceam cu droaia de copii la pescuit în bălţi fără peşte de dragul droaiei de copii. Nu pentru peşte plecam eu dimineaţa şi mă întorceam seara, ci pentru dus. Lucrurile s-au mai schimbat. Mă duc şi acum la bălţi sociale fără peşte, fiindcă sunt laş. Mila e adesea o formă de laşitate. Sunt prea mulţi cei care speră să-şi umple traista din locuri unde nu e sau nu mai e nimic de luat. Ar fi să le zic: Oameni buni, aţi greşit drumul, aţi greşit direcţia, înaintaţi într-o fundătură! Adevărul e că m-am dus la un aşa-numit eveniment artistic local din jenă pentru excesul de entuziasm al gazdelor. În cultură nu încape mila. Când pierzi două zile din milă culturală, înseamnă că trebuie să recuperezi neapărat. Nu la timp, ci la sentimente. La tinereţe, erorile au preţuri mici, la bătrâneţe costă scump. O zi trecută fără nici un rost e ca şi cum ai sta pe un peron şi nu-ţi spune nimeni că toate trenurile au fost anulate."

Tot editorialul aici
Etichete: 0 comentarii | edit post
theea
Mda..AC/DC nu vin in Romania si nici nu a fost vorba sa vina vreodata pe la noi. Auzisem ca s-ar putea sa fie vorba despre o maaaaaaaaaaaare teapa, da' am zis: "Domne', nu se poate. Au pus afise si nici nu se pot juca cu asa ceva". Ei bine, a fost o teapa. Organizatorul nu a semnat in viata lui un contract cu ei:((

Trupa a postat e propriul site ca nu a fost vorba decat despre niste publicitate pe spatele lor. Pacat, evenimentul parea promitator. Organizatorii au decis sa amane festivalul, cica nu se anuleaza.. In fine, asta iaste...de acum incolo ne putem lauda ca Romania este tara tuturor posibilitatilor. mai multe detalii despre marea teapa pe stiri24h.
Etichete: 0 comentarii | edit post
theea
Astazi mi-a fost dat sa ajung pe la spitalul Fundeni si am asistat la inca o dovada ca Romania nu si-a pierdut obiceiurile comuniste si ca mai avem nevoie de cate generatii sa a ne putea curata de fostul regim.

Un nene, nu-i spunem numele aici, a decis sa cumpere scaune noi pentru sala de asteptare a spitalului. Pentru asta, a apelat la ajutorul asistentei sefe de la etajul 4, ca sa-i spuna cate scaune incap in respectiva sala. Astfel, la dispozitie aveau 3 pereti. Doi dintre ei erau deja masurati, ca sa zici asa, si urma sa aflam cate incap pe cel de-al treilea. Nu era nevoie decat de o ruleta, insa doamna asistenta, si sefa pe deasupra, avea o alta idee... A mai chemat intariri, o asistenta subaltern, si s-a indreptat spre scaunele pe care isi odihneau oasele 3 batrani. Le-a spus dintr-o bucata sa se ridice si poate: "Ne si ajutati sa mutam scaunele". Deci...situatia e cam asa.. asistenta a luat cele 6 scaune si le-a tot mutat pana si-a dat seama de cate scaune e nevoie..pe scurt..le-a folosit pe post de linie, care nu are ca unitate de masura centimetrul ci una bucata scaun.

Pe langa asta, i-a explicat respectivului domn ca nu poate sa inlocuiasca toate scaunele pentru ca le are pe inventar si nu are unde sa le depoziteze pe acestea. Cum sa-ti ofere cineva ceva ce ar fi ridicat confortul spitalului si tu sa spui nu, pentru ca le ai pe inventar pe cele vechi?
Etichete: 0 comentarii | edit post
theea

AC/DC vor calca pe pamant romanesc pe 31 mai, la Bucharest Rock Arena. Mai multe pe stiri24h.
Etichete: 0 comentarii | edit post
theea

theea
theea
Sean Penn mi-a atras mereu atentia ca actor, dar mi-a fost dat sa-l cunosc si ca regizor prin filmul "Into the wild". Un film absolut superb, plin de substanta si subinteles. Un lungmetraj pe care il recomand tuturor celor care pot sa savureze un film bun de aproape 2h.30'.



Filmul are la baza o poveste adevarata. In toamna lui '91, un tanar american de conditie buna decide sa plece spre Alaska, unde pana la urma moare de foame. Povestea tanarului a fost transformata in carte in 1996. Scriitorul Jon Krakauer a incercat, dupa o indelunga documentare, sa refaca traseul lui Chris McCandless.



Pe langa povestea in sine...filmul este presarat si cu peisaje superbe..

Regia: Sean Penn
Distributie: Vince Vaughn, Emile Hirsch, Kristen Stewart
Gen: aventuri, drama


Etichete: 2 comentarii | edit post
theea


mie mi s-a facut pielea de gaina...
theea


Agentie: Grey Copenhagen
theea
"Incarcerarea lui Gigi Becali este, fara indoiala, cel mai reusit BTL organizat vreodata in Romania, iar acoperirea media depaseste cele mai frumoase vise ale oricarei agentii", ne spune Costin Miu, Managing Partner la Stentor Creative Relations.

"Dar, vorba lui Florin Calinescu, Becali este un dusman al limbii romane si al bunului simt, dar nu e pe lista celor mai cautati 10 infractori de catre FBI. Asaltarea casei sale de catre account-ii mascati de la SSPIR Communication, divizia de BTL a agentiei de mare succes din Cotroceni (si nu e vorba de Milleniumul lui Bortun, ca sa fie clar…) seamana izbitor cu Rusia lui Putin descrisa de Anna Politkovskaia."

Ma multe pe strategic.ro
Etichete: 0 comentarii | edit post
theea
Situatia cinematografelor din Romania este mai mult decat precara. Multi au tendinta de a asociatia ideea de sala de cinema cu ceea ce vad la mall... Da, si ala e cinematograf, da nu cel de altadata. Nu sunt salile in care mergea spuma Bucurestilor de odinioara, nu sunt salile alea ce aduna mii de soapte si de saruturi fugare, nu sunt salile ce te faceau sa uiti de comunism si sa evadezi, fie si pentru cateva zeci de minute, intr-o alta lume... Cele din urma sunt pe cale de disparitia...


Totul pare ca se intampla in urma cu secole..Ei, nici chiar asa... Si eu am prins cinematografele care umpleau Bulevardul Elisabeta. Acum, numai unul supravietuieste: Corso, care iarna isi intampina spectatorii in frig. Geamuri sparte, cazinouri si praf... asta a ramas din cele cateva cinematografe din buricul Capitalei....

Uitandu-ma in geamurile lor am zarit un anunt mai mult decat trist:

Regie Autonoma de Difuzare si Exploatare a Filmului, cea care detine toate cinematografele ce apartin marelui stat roman, isi inchiriaza spatiile(bufetele)... pentru a mai face rost de un ban, daca cei interesati doresc si documentatia necesara tre ' sa scoata niste lei din buzunar..daca tot nu platesc bilet ;)

Totusi, de ce nu mai vin oamenii la cinematograf? Pai, eu cred ca vin, dar merg la mall...pentru ca e cool sa mergi in mall, pentru ca acolo filmele ajung cu vreo 2 saptamani inainte sa le vezi in cinematografele RADEF si pentru ca statului nu-i mai pasa de salile sale. Pentru ca nu mai investeste si pentru ca putini sunt cei ce rabda filmul de dragul artei.

Astazi am calcat si eu pragul cinematografului Corso. Am vazut ultimul film al lui Mircea Daneliuc, "Marilena". Il recomand mai ales celor care urla ca s-au saturat de filmele despre comunism, pelicule ce vin sa ne vorbeasca despre perioada aceea neagra a Romaniei. Nu-i nimic, veti avea in fata o portie de contemporaneitate, una "dulce" de altfel. Filmul spunea povestea unei femei atat de rupta din cele ce traiesc astazi printre noi, inconjurata de barbatii care o fluiera la colt de bloc, dupa care se duc acasa, mirosind a alcool, sa-si f**a nevestele.

Am ajuns cu 15 minute mai devreme. Am cumparat biletele, pentru ca mai apoi, insotita de una bucata prietena, sa intru in sala. Sala goala...dupa 5 minute..situatia ramane aceeasi...dupa alte trei, apare un cuplu...El: Asa o sa fie. Nu mai vine nimeni. Ce sa zic..s-a inselat..cred ca pana la sfarsitul filmului, sala a reusit sa adune vreo 20 de oameni..de mentionat, nici unul nu avea peste 30 de ani, ca sa nu zic 25...

Trista realitate...

L.E.: tot raul spre bine, nu am auzit nesimtiti care raspund la telefon la mijlocul filmului, nu am mai auzit rontait de floricele si fasait de ambalaje. O fost asa..mai intim...si fara pitipoance :)

foto: Theodora Stoica
theea


era sambata..era cald si tot romanu' era la terasa. nimic neobisnuit, asta pana a aparut batranul din imagine. Mergea din masa in masa si isi prezenta "marfa": cateva oua din lemn colorate chiar cu "vopsea de masini. Nu se duce niciodata", dupa cum isi facea reclama batranul.
theea

theea


Teodora e un pui de om care, intr-o sambata pe seara, a iesit cu bunica la plimbare. Asta, nu inainte de a-si lua cu ea cele trebuncioase pentru o joaca pe cinste: lopatica, galatusele, formele si alte diminutive din aceasta categorie. Aparatul de fotografia i-a captat repede atentia si nu ar fi ezitat sa escaladeze tot ce-i statea in cale daca nervii bunicii nu ar fi tinut-o departe de el. Ce pot eu sa va spun este ca Teodora e la fel de scumpa si atunci cand iti zambeste, dar si atunci cand plange de necaz ca lumea ii sta in drum.

theea



theea
Desi as fi preferat sa nu fie nevoie sa abordez astfel de subiecte, nu pot sa ma abtin cand vad cat de prosti suntem si cat de usor ne lasam dusi de nas. L-au arestat pe Becali! Yey..se face dreptate in tara asta.

Unde p*** mea dreptate? Victima unui furt este arestata. Foarte tare! Totul este praf in ochi, un scandal uneltit d'alde d'astia care se dau salvatorii neamului, cand nu sunt altceva decat niste comunisti imputiti avizi dupa putere. Doar se apropie alegerile prezidentiale, iar scandalul cu Puiu Popoviciu nu ne-a picat prea bine si ne-am cam inghitit hahaitul. Sa-i dam poporului ce vrea..Uite facem dreptate, il arestam pe mafiotul de Becali..hmm..dar pentru ce.. Stai ma, ca asta si-a recuperat masina si si-a facut singur dreptate, inventam un telefon de la 112 si ne autosesizam.

Dar ce se intampla cu aia care omoara oameni pe strada? cu aia ce ne facem? Dar armele noastre unde's? Mai bine mai cautam in portbagajele pensionarilor, sigur ei le-au luat. Astia pe ce pun mana si baga in buzunar.

Rusine! Rusine noua ca acceptam sa se intample asa ceva!

P.S.: Nu sunt fan Becali si e posibil ca el sa merite sa fie inchis, dar nu pentru asta.
Etichete: 0 comentarii | edit post
theea
hmmm...observ o tendinta a oamenilor de a distruge si restul ramas..acei 20 de bani ce-ti mai raman intr-un buzunar rupt..Nu mai asteptam sa-l pierdem la cel de-al treilea pas ci fataim piciorul pana se pierd prin materialul sleit la blugilor.

In loc sa-i punem intr-un loc sigur, in portofelul plin cu lucruri nefolositoare si sa ne mai bucuram de prezenta lor pana se devalorizeaza, alegem sa le stoarcem si restul de valoare.
Etichete: 2 comentarii | edit post
...
theea
lacrimi calde curg pe suprafete reci, sentimente adunate in pungi ecologice, tristeti scumpe pentru ceilalti, ploaie de vara in suflet de iarna, valuri in vase de portelan, usi mute trantite in case parasite, pareri de rau...pe scurt: NIMIC
Etichete: 1 comentarii | edit post